2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei. – Din fr. tripler.

TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei. – Din fr. tripler.

tripla [At: COSTINESCU / Pzi: ~lez / E: fr tripler] 1-2 vtr A (se) face de trei ori mai mare Si: a (se) întrei, (îvr) a triplica, a triplicălui. 3 vt A face o triplare (2).

TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. A face să fie de trei ori mai mare sau mai mult; a întrei. Avînd deasupra un coș de nuiele, care le triplează capacitatea, ele [carele] trec încărcate cu știuleți. BOGZA, C. O. 390. ◊ Refl. Volumul producției industriale în U.R.S.S. s-a triplat în ultimii șase ani. SAHIA, U.R.S.S. 87.

TRIPLÁ vb. I. tr., refl. A (se) face de trei ori mai mare, a (se) întrei. [< fr. tripler].

TRIPLÁ vb. I. tr., refl. a (se) face triplu. II. tr. a face o triplare. (< fr. tripler)

A SE TRIPLÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A crește (în mărime, intensitate, greutate) de trei ori. /<fr. tripler

A TRIPLÁ ~éz tranz. A mări de trei ori; a întrei. ~ eforturile. [Sil. tri-pla] /<fr. tripler

tripléz v. tr. (fr. tripler, d. triple, triplu). Întreĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

triplá (a ~) (tri-pla) vb., ind. prez. 3 tripleáză

triplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. tripléz, 3 sg. și pl. tripleáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRIPLÁ vb. a (se) întrei. (Producția s-a ~.)

TRIPLA vb. a (se) întrei. (Producția s-a ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Intrare: triplat
triplat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triplat
  • triplatul
  • triplatu‑
  • tripla
  • triplata
plural
  • triplați
  • triplații
  • triplate
  • triplatele
genitiv-dativ singular
  • triplat
  • triplatului
  • triplate
  • triplatei
plural
  • triplați
  • triplaților
  • triplate
  • triplatelor
vocativ singular
plural
Intrare: tripla
  • silabație: tri-pla info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tripla
  • triplare
  • triplat
  • triplatu‑
  • triplând
  • triplându‑
singular plural
  • triplea
  • triplați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • triplez
(să)
  • triplez
  • triplam
  • triplai
  • triplasem
a II-a (tu)
  • triplezi
(să)
  • triplezi
  • triplai
  • triplași
  • triplaseși
a III-a (el, ea)
  • triplea
(să)
  • tripleze
  • tripla
  • triplă
  • triplase
plural I (noi)
  • triplăm
(să)
  • triplăm
  • triplam
  • triplarăm
  • triplaserăm
  • triplasem
a II-a (voi)
  • triplați
(să)
  • triplați
  • triplați
  • triplarăți
  • triplaserăți
  • triplaseți
a III-a (ei, ele)
  • triplea
(să)
  • tripleze
  • triplau
  • tripla
  • triplaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tripla

  • 1. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: întrei attach_file 2 exemple
    exemple
    • Avînd deasupra un coș de nuiele, care le triplează capacitatea, ele [carele] trec încărcate cu știuleți. BOGZA, C. O. 390.
      surse: DLRLC
    • Volumul producției industriale în U.R.S.S. s-a triplat în ultimii șase ani. SAHIA, U.R.S.S. 87.
      surse: DLRLC

etimologie: