TRIOLEINĂ s. f. Substanță lichidă uleioasă, incoloră, aflată în special în grăsimile vegetale. [Pr.: tri-o-] – Din fr. triolèine.

trioleină sf [At: MACAROVICI, CH. 540 / P: tri-o~ / E: fr triolèine] Substanță lichidă, uleioasă, incoloră, conținută de grăsimile vegetale și care reprezintă o combinație a acidului oleic cu glicerina.

TRIOLEINĂ s. f. Substanță lichidă conținută de grăsimile vegetale și care reprezintă o combinație a acidului oleic cu glicerina. [Pr.: tri-o] – Din fr. triolèine.

TRIOLEINĂ s. f. Substanță lichidă conținută în grăsimile vegetale (și care reprezintă o combinație a acidului oleic cu glicerina).

TRIOLEINĂ s.f. Substanță lichidă conținută în grăsimi vegetale. [Pron. tri-o-le-i-. / < fr. trioléine].

TRIOLEINĂ s. f. substanță lichidă, unt și grăsimi vegetale, triester al acidului oleic cu glicerina. (< fr. trioléine)

trioleină (desp. tri-o-) s. f., g.-d. art. trioleinei

trioleină (tri-o-) s. f., g.-d. art. trioleinei

trioleină s. f. (sil. tri-o-), g.-d. art. trioleinei

TRIOLEINĂ s. (CHIM.) oleină.

TRIOLEINĂ s. (CHIM.) oleină.