11 definiții pentru trilingv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRILÍNGV, -Ă, trilingvi, -e, adj. Care vorbește în mod curent trei limbi. ♦ Scris în trei limbi. – Din fr. trilingue.

TRILÍNGV, -Ă, trilingvi, -e, adj. Care vorbește în mod curent trei limbi. ♦ Scris în trei limbi. – Din fr. trilingue.

trilingv, ~ă a [At: PUȘCARIU, L. R. I, 228 / V: (înv) ~ling, ~guu / Pl: ~i, ~e / E: fr trilingue] 1 Care vorbește în mod curent trei limbi. 2 Scris în trei limbi Si: (îvr) triglos.

TRILÍNGV, -Ă, trilingvi, -e, adj. 1. (Despre persoane sau colectivități) Care vorbește în mod curent și în egală masură trei limbi. Populație trilingvă. 2. Scris în trei limbi. Inscripție trilingvă.

TRILÍNGV, -Ă adj. Care vorbește trei limbi. ♦ Scris în trei limbi. [Cf. fr. trilingue, lat. tri- – trei, lingua – limbă].

TRILÍNGV, -Ă adj. care vorbește trei limbi. ◊ scris în trei limbi. (< fr. trilingue, lat. trilinguis)

TRILÍNGV ~ă (~i, ~e) 1) Care cunoaște trei limbi; în stare să vorbească în trei limbi. 2) Care este scris în trei limbi; redactat în trei limbi. /<fr. trilingue, lat. trilinguis

*trilíng, -ă adj. (lat. trilinguis. V. biling). Care are treĭ limbĭ. Care știe treĭ limbĭ. Care e scris în treĭ limbĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trilíngv adj. m., pl. trilíngvi; f. trilíngvă, pl. trilíngve

trilíngv adj. m., pl. trilíngvi; f. sg. trilíngvă, pl. trilíngve


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TRILÍNGV, -Ă adj. (cf. fr. trilingue, lat. tri – trei, lingua – limbă): în sintagmele text trilingv și vorbitor trilingv (v.).

Intrare: trilingv
trilingv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trilingv
  • trilingvul
  • trilingvu‑
  • trilingvă
  • trilingva
plural
  • trilingvi
  • trilingvii
  • trilingve
  • trilingvele
genitiv-dativ singular
  • trilingv
  • trilingvului
  • trilingve
  • trilingvei
plural
  • trilingvi
  • trilingvilor
  • trilingve
  • trilingvelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trilingv

  • 1. Care vorbește în mod curent trei limbi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Populație trilingvă.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Scris în trei limbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Inscripție trilingvă.
        surse: DLRLC

etimologie: