10 definiții pentru tricotomic / trihotomic trihotomic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRICOTÓMIC, -Ă, tricotomici, -ce, adj. Împărțit în trei. [Var.: trihotómic, -ă adj.] – Din fr. tricho-tomique.

TRICOTÓMIC, -Ă adj. v. trihotomic.

TRIHOTÓMIC, -Ă adj. v. tricotomic.

trihotomic, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: fr tricho-tomique] Împărțit în trei.

TRIHOTÓMIC, -Ă, trihotomici, -ce, adj. Împărțit în trei. – Din fr. tricho-tomique.

TRIHOTÓMIC, -Ă adj. Împărțit în trei. [Var. tricotomic, -ă adj. / < fr. trichotomique, cf. gr. tricha – în trei, tome – tăiere].

TRIHOTÓMIC, -Ă adj. care prezintă trihotomie. (< fr. trichotomique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!tricotómic/trihotómic adj. m., pl. tricotómici/trihotómici; f. tricotómică/trihotómică, pl. tricotómice/trihotómice

trihotómic adj. m., pl. trihotómici; f. sg. trihotómică, pl. trihotómice

Intrare: tricotomic / trihotomic
tricotomic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tricotomic
  • tricotomicul
  • tricotomicu‑
  • tricotomică
  • tricotomica
plural
  • tricotomici
  • tricotomicii
  • tricotomice
  • tricotomicele
genitiv-dativ singular
  • tricotomic
  • tricotomicului
  • tricotomice
  • tricotomicei
plural
  • tricotomici
  • tricotomicilor
  • tricotomice
  • tricotomicelor
vocativ singular
plural
trihotomic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trihotomic
  • trihotomicul
  • trihotomicu‑
  • trihotomică
  • trihotomica
plural
  • trihotomici
  • trihotomicii
  • trihotomice
  • trihotomicele
genitiv-dativ singular
  • trihotomic
  • trihotomicului
  • trihotomice
  • trihotomicei
plural
  • trihotomici
  • trihotomicilor
  • trihotomice
  • trihotomicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tricotomic / trihotomic trihotomic

  • 1. Împărțit în trei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: