9 definiții pentru tricot


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRICÓT, (2) tricoturi, s. n. 1. Țesătură făcută din fibre textile împletite în ochiuri. 2. Obiect de îmbrăcăminte făcut din această țesătură. – Din fr. tricot.

tricot sn [At: STAMATI, D. / Pl: ~uri / E: fr tricot, ger Trikot] 1 Împletitură obținută prin formarea de ochiuri din fire textile și prin înlănțuirea lor. 2 (Pex) Țesătură făcută din fibre textile împletite în ochiuri Si: (îvr) tricou (1). 3 (Pex) Obiect de îmbrăcăminte făcut din tricot (2).

TRICÓT, tricoturi, s. n. Țesătură făcută din fibre textile împletite în ochiuri. ♦ Obiect de îmbrăcăminte făcut din această țesătură. – Din fr. tricot.

TRICÓT, tricoturi, s. n. Țesătură făcută din fibre textile împletite în ochiuri.

TRICÓT s.n. Produs textil din fibre împletite în ochiuri. ♦ Tricou. [< fr. tricot].

TRICÓT s. n. produs textil din fibre împletite în ochiuri. ◊ obiect de îmbrăcăminte din acest material. (< fr. tricot)

TRICÓT ~uri n. 1) Țesătură elastică tricotată din lână, bumbac sau mătase, folosită pentru confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte; jerseu. 2) la pl. Varietăți ale acestei țesături. ~uri ripsate. /<fr. tricot


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tricót (țesătură) s. n., (sorturi, obiecte) pl. tricóturi

tricót (țesătură) s. n., (sorturi) pl. tricóturi

Intrare: tricot
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tricot
  • tricotul
  • tricotu‑
plural
  • tricoturi
  • tricoturile
genitiv-dativ singular
  • tricot
  • tricotului
plural
  • tricoturi
  • tricoturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tricot

  • 1. (numai) singular Țesătură făcută din fibre textile împletite în ochiuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Obiect de îmbrăcăminte făcut din această țesătură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: tricou

etimologie: