8 definiții pentru tricocefaloză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRICOCEFALÓZĂ, tricocefaloze, s. f. Boală provocată de tricocefali și caracterizată prin anemie, enterită și unele tulburări nervoase. – Din fr. trichocéphalose.

TRICOCEFALÓZĂ, tricocefaloze, s. f. Boală provocată de tricocefali și caracterizată prin anemie, enterită și unele tulburări nervoase. – Din fr. trichocéphalose.

tricocefalo sf [At: DL / Pl: ~ze / E: fr trichocéphalose] Boală parazitară, provocată de tricocefali omului și unor animale, caracterizată prin anemie, enterită și unele tulburări nervoase.

TRICOCEFALÓZĂ s. f. Boală provocată de tricocefali și caracterizată prin tulburări digestive.

TRICOCEFALÓZĂ s.f. Boală provocată de tricocefali, care se manifestă prin tulburări digestive. [< fr. trichocéphalose].

TRICOCEFALÓZĂ s. f. boală parazitară provocată de tricocefali, care se manifestă prin tulburări digestive. (< fr. trichocéphalose)

TRICOCEFALÓZĂ f. Boală parazitară provocată de tricocefali, manifestată prin anemie și prin tulburări digestive sau nervoase. /<fr. trichocéphalose


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tricocefalóză s. f., g.-d. art. tricocefalózei; pl. tricocefalóze

tricocefalóză s. f., g.-d. art. tricocefalózei; pl. tricocefalóze[1] modificată

  1. trucocefalóză → tricocefalóză — Ladislau Strifler
Intrare: tricocefaloză
tricocefaloză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tricocefalo
  • tricocefaloza
plural
  • tricocefaloze
  • tricocefalozele
genitiv-dativ singular
  • tricocefaloze
  • tricocefalozei
plural
  • tricocefaloze
  • tricocefalozelor
vocativ singular
plural

tricocefaloză

  • 1. Boală provocată de tricocefali și caracterizată prin anemie, enterită și unele tulburări nervoase.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: