TRICHER, trichere, s. n. Sfeșnic cu trei lumânări (folosit de arhierei la serviciul religios). – Din ngr. trikéri.

tricher sn [At: (a. 1765) ap. TDRG / V: ~el, (înv) ~iu, ~ichilă sf, (reg) trăcherii sfp, trechirie, ~ichirie sf / Pl: ~e, (reg) ~uri / E: ngr τρικέρι] Sfeșnic pentru trei lumânări (întrebuințat de arhierei la serviciul bisericesc).

TRICHER, trichere, s. n. Sfeșnic cu trei lumânări (întrebuințat de arhierei la serviciul bisericesc). – Din ngr. trikéri.

TRICHER, trichere, s. n. Sfeșnic cu trei lumînări (întrebuințat de arhierei la serviciul bisericesc).

TRICHER ~e n. bis. Sfeșnic cu trei brațe folosit în timpul slujbei. /<ngr. trikéri

trichér n., pl. e (ngr. trikéri, cu treĭ lumînărĭ, d. keri, kirt, ceară. V. dicher). Sec. 18-19. Sfeșnic pentru treĭ lumînărĭ.

trăcherii sfp vz tricher

trechirie sf vz tricher

trichel sn vz tricher

tricheriu sn vz tricher

trichilă sf vz tricher

trichirie sf vz tricher

tricher s. n., pl. trichere

tricher s. n., pl. trichere

tricher s. n., pl. trichere

tricher (-re), s. n. – Sfeșnic cu trei brațe. – Var. trichel, înv. trichirie. Ngr. τριϰέριον (Tiktin).