7 definiții pentru triboluminescență / triboluminiscență triboluminiscență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIBOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Emisie slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte. – Din fr. triboluminescence.

triboluminescență sf [At: DN2 / Pl: ~țe / E: fr triboluminescence] Emisie slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte.

TRIBOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Emisiune slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte. – Din fr. triboluminescence.

TRIBOLUMINESCÉNȚĂ s.f. Proprietate a anumitor corpuri de a deveni luminescente când se sfărâmă. [< fr. triboluminescence].

TRIBOLUMINESCÉNȚĂ s. f. luminescență produsă prin frecare. (< fr. triboluminescence)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!triboluminescénță/triboluminiscénță s. f., g.-d. art. triboluminescénței/triboluminiscénței

triboluminescénță s. f., g.-d. art. triboluminescénței

Intrare: triboluminescență / triboluminiscență
triboluminescență substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triboluminescență
  • triboluminescența
plural
genitiv-dativ singular
  • triboluminescențe
  • triboluminescenței
plural
vocativ singular
plural
triboluminiscență substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triboluminiscență
  • triboluminiscența
plural
genitiv-dativ singular
  • triboluminiscențe
  • triboluminiscenței
plural
vocativ singular
plural

triboluminescență / triboluminiscență triboluminiscență

  • 1. Emisie slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: