Definiția cu ID-ul 935764:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRIANGULAȚIE s. f. Operație de stabilire, pe o porțiune a suprafeței pămîntului, a unei rețele de triunghiuri, formată din puncte materializate pe teren, pornind de la o bază de lungime relativ mică, însă măsurată cu precizie; servește la ridicări geodezice pe suprafețe întinse, prin raportarea punctelor terenului la vîrfurile triunghiurilor. ♦ Rețea de triunghiuri stabilită pe teren, care constituie infrastructura oricărei măsurători terestre.