3 definiții pentru trezvie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREZVÍE, trezvii, s. f. (Rar) Stare de limpezime, de vioiciune, de agerime; curățenie sufletească, neprihănire, cumpătare. Dar unde este azi cucernica trezvie sufletească a vrednicului preot de astă-primăvară. GALACTION, O. I 170. Momentele-i de trezvie le-a întrebuințat numai spre a inventa... tertipuri. ODOBESCU, S. III 375.

TREZVÍE, trezvii, s. f. (Rar) Stare de limpezime a minții, de vioiciune, de agerime; curățenie sufletească. – Slav (comp. v. sl. trĕzvenije).

trezíe f. (d. treaz). Rar. Starea saŭ timpu omuluĭ treaz (nebeat orĭ neadormit). – Vechĭ trezvíe (infl. de vsl. trĭezvŭ).

Intrare: trezvie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trezvie
  • trezvia
plural
  • trezvii
  • trezviile
genitiv-dativ singular
  • trezvii
  • trezviei
plural
  • trezvii
  • trezviilor
vocativ singular
plural