2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tresărit2, ~ă [At: COȘBUC, P. I, 251 / V: (reg) trăs~, ~rat / Pl: ~iți, ~e / E: tresări] (Pop) 1-2 a, av (Rar) (Care este) speriat. 3 a Țicnit.

tresărit1 sn [At: GALACTION, O. 102/ E: tresări] 1-3 Tresărire (1, 5-6).

TRESĂRÍT, -Ă, tresăriți, -te, adj. (Rar) Care tresare sau care a tresărit. Fata tresărită se mira ce are Cînele. COȘBUC, P. I 251.

TRESĂRÍ, tresár, vb. IV. Intranz. 1. A face o mișcare bruscă, involuntară și spontană, în urma unei emoții puternice. ♦ (Despre inimă) A-și accelera și intensifica bătăile, din pricina unei emoții; a zvâcni. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neatenție etc. 2. Fig. (Despre sunete, țipete) A răsuna brusc, pe neașteptate. – Din fr. tressaillir (după sări).

TRESĂRÍ, tresár, vb. IV. Intranz. 1. A face o mișcare bruscă, involuntară și spontană, în urma unei emoții puternice. ♦ (Despre inimă) A-și accelera și intensifica bătăile, din pricina unei emoții; a zvâcni. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neatenție etc. 2. Fig. (Despre sunete, țipete) A răsuna brusc, pe neașteptate. – Din fr. tressaillir (după sări).

tresări vi [At: RUSSO, S. 135 / V: (rar) ~seri, (reg) trăs~ / Pzi: ~sar, (reg) ~sai, 3 (reg) treasără / E: fr tressaillir după sări] 1 A face o mișcare bruscă, involuntară și spontană, provocată de o emoție puternică și neașteptată, de obicei de bucurie, de spaimă etc. Si: a tresălta (1), (pop) a răsări1, (reg) a trâcni1. 2 (Mai ales d. mușchii feței) A se mișca involuntar. 3 A face mișcări bruște și involuntare în somn Si: (reg) a trăscări (7). 4 Ase trezi brusc din somn sau dintr-o stare de somnolență, de apatie, de neatenție etc. 5 (D. inimă) A-și accelera și intensifica bătăile din cauza unei emoții Si: a tresălta (2), a zvâcni. 6 (Fig) A se mișca ușor și brusc Si: a se clătina, a sălta, a tresălta (3). 7 (Fig; d. ape) A forma valuri, unde. 8 (Fig; d. voci, sunete, țipete etc.) A răsuna brusc, pe neașteptate.

TRESĂRÍ, tresár, vb. IV. Intranz. 1. A face o mișcare bruscă, involuntară și spontană, provocată de o emoție puternică și neașteptată (de obicei de spaimă). Cînd auzi tunetul îndepărtat al tractoarelor, Mihai tresări. Se simți cuprins dintr-o dată de cîntecul muncii pe care o iubea ca pe însăși viața lui. MIHALE, O. 454. Ilenuța a tresărit. S-a strîns lîngă Mihai fără să-și dea seamă și i-a prins brațul, căutînd apărare. C. PETRESCU, A. 431. Ciocăni enervat în geam. Speriat, Leib tresări. Aproape inconștient, își scoase jobenul din cap. SAHIA, N. 103. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de somnolență, de apatie, de neatenție. Turcul tresărise deodată din moliciunea și încetineala lui. SADOVEANU, O. VII 9. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă; Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă. EMINESCU, O. I 76. La țipetele de bucurie ale gaiței... somnorosul, plecat pe oblîncul șelei, tresări. ODOBESCU, S. III 193. ♦ (Despre inimă) A-și accelera și intensifica bătăile din pricina unei emoții; a zvîcni. Inima lui Tudor Fierăscu a tresărit ca pămîntul, primăvara. GALACTION, O. I 111. Nu știi că-n piept inima mea rănită Tresare-adînc la întristarea ta? EMINESCU, O. IV 69. Pocnesc bicele deodată, Inimile viu tresar. BELDICEANU, P. 66. Inima-mi saltă și tresare De un fior dumnezeiesc. ALECSANDRI, T. I 301. ♦ Fig. (Despre plante) A se mișca, a se clătina; (despre ape) a forma valuri, unde. Un brad bătrîn tresări spăimîntat și-și scutură crengile; zăpada se cernu fără zgomot pe învelișul alb. REBREANU, N. 68. Nici o creangă nu tresare, Nici un zbor de păsărică. TOPÎRCEANU, B. 24. Tresăreau și florile supt farmecul acelei cîntări. DUNĂREANU, CH. 175. Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe, El cutremură o barcă. EMINESCU, O. I 74. 2. Fig. (Despre sunete, țipete etc.) A răsuna (brusc, pe neașteptate). Multă vreme tresăriră gemetele ei de moarte. SADOVEANU, O. I 278. În singurătate, rar, tresărea țipătul unui pescăruș, care fîlfîia încet cu aripele-i albe. id. ib. VI 47.

TRESĂRÍ vb. IV. intr. 1. A simți deodată o emoție puternică. ♦ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ♦ (Despre inimă) A-și accelera bătăile din cauza unei emoții, a zvâcni. 2. (Fig.; despre sunete) A răsuna brusc. [P.i. tresár. / după fr. tressaillir].

TRESĂRÍ vb. intr. 1. a simți deodată o emoție puternică. ♦ a se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ♦ (despre inimă) a-și accelera bătăile din cauza unei emoții. 2. (fig.; despre sunete) a răsuna brusc. (după fr. tressaillir)

A TRESĂRÍ tresár intranz. 1) A avea o mișcare involuntară momentană (din cauza unui excitant neașteptat). 2) (despre inimă) A-și spori pentru moment ritmul și intensitatea. /<fr. tresaillir

tresărì v. a simți o mișcare subită și involuntară: a tresări în somn, a tresări de frică, de bucurie. [Modelat după fr. tressauter].

tresár, a -sărí v. intr. (lat. *trans-salire, d. trans, dincolo, și salire, a sări; it. trassalire, pv. trassalhir, fr. tressaillir). Mă cutremur, mă scutur, am o convulsiune (de emoțiune): am tresărit cînd s’a spart geamu, am tresărit de bucurie cînd am aflat, copilu visează și tresare pin somn.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tresărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tresár, 2 sg. tresári, imperf. 3 sg. tresăreá; conj. prez. 3 să tresáră

tresărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tresár, 2 sg. tresárí, imperf. 3 sg. tresăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. tresáră


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRESĂRÍ vb. 1. v. tresălta. 2. a se cutremura, a se înfiora, a se scutura, a tremura. (Calul ~ din tot corpul.) 3. v. palpita.

TRESĂRI vb. 1. a fremăta, a se înfiora, a palpita, a tresălta, a vibra. (~ de bucurie, de emoție.) 2. a se cutremura, a se înfiora, a se scutura, a tremura. (Calul ~ din tot corpul.) 3. a bate, a palpita, a pulsa, a tăcăi, a ticăi, a se zbate, a zvîcni, (rar) a zvîcîi, (reg.) a bîcîi, a tîcîti. (Inima îi ~ cu putere.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tresărí (-ár, -ít), vb. – A tresălta, a face o mișcare bruscă și spontană. – Mr. antrisar, antrisărire. După fr. tressailir, adaptat la conjug. lui a sări. Der. din lat. *tra(n)s-sălĭre (Pușcariu 1761) ar fi posibilă numai pentru mr.

Intrare: tresărit
tresărit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tresărit
  • tresăritul
  • tresări
  • tresărita
plural
  • tresăriți
  • tresăriții
  • tresărite
  • tresăritele
genitiv-dativ singular
  • tresărit
  • tresăritului
  • tresărite
  • tresăritei
plural
  • tresăriți
  • tresăriților
  • tresărite
  • tresăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: tresări
verb (V313)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tresări
  • tresărire
  • tresărit
  • tresăritu‑
  • tresărind
  • tresărindu‑
singular plural
  • tresari
  • tresăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tresar
(să)
  • tresar
  • tresăream
  • tresării
  • tresărisem
a II-a (tu)
  • tresari
(să)
  • tresari
  • tresăreai
  • tresăriși
  • tresăriseși
a III-a (el, ea)
  • tresare
(să)
  • tresa
  • tresărea
  • tresări
  • tresărise
plural I (noi)
  • tresărim
(să)
  • tresărim
  • tresăream
  • tresărirăm
  • tresăriserăm
  • tresărisem
a II-a (voi)
  • tresăriți
(să)
  • tresăriți
  • tresăreați
  • tresărirăți
  • tresăriserăți
  • tresăriseți
a III-a (ei, ele)
  • tresar
(să)
  • tresa
  • tresăreau
  • tresări
  • tresăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tresărit

  • 1. rar Care tresare sau care a tresărit.
    exemple
    • Fata tresărită se mira ce are Cînele. COȘBUC, P. I 251.
      surse: DLRLC

etimologie:

tresări

  • 1. A face o mișcare bruscă, involuntară și spontană, în urma unei emoții puternice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cînd auzi tunetul îndepărtat al tractoarelor, Mihai tresări. Se simți cuprins dintr-o dată de cîntecul muncii pe care o iubea ca pe însăși viața lui. MIHALE, O. 454.
      surse: DLRLC
    • Ilenuța a tresărit. S-a strîns lîngă Mihai fără să-și dea seamă și i-a prins brațul, căutînd apărare. C. PETRESCU, A. 431.
      surse: DLRLC
    • Ciocăni enervat în geam. Speriat, Leib tresări. Aproape inconștient, își scoase jobenul din cap. SAHIA, N. 103.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre inimă) A-și accelera și intensifica bătăile, din pricina unei emoții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: zvâcni attach_file 4 exemple
      exemple
      • Inima lui Tudor Fierăscu a tresărit ca pămîntul, primăvara. GALACTION, O. I 111.
        surse: DLRLC
      • Nu știi că-n piept inima mea rănită Tresare-adînc la întristarea ta? EMINESCU, O. IV 69.
        surse: DLRLC
      • Pocnesc bicele deodată, Inimile viu tresar. BELDICEANU, P. 66.
        surse: DLRLC
      • Inima-mi saltă și tresare De un fior dumnezeiesc. ALECSANDRI, T. I 301.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neatenție etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
      exemple
      • Turcul tresărise deodată din moliciunea și încetineala lui. SADOVEANU, O. VII 9.
        surse: DLRLC
      • Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă; Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă. EMINESCU, O. I 76.
        surse: DLRLC
      • La țipetele de bucurie ale gaiței... somnorosul, plecat pe oblîncul șelei, tresări. ODOBESCU, S. III 193.
        surse: DLRLC
    • 1.3. figurat (Despre plante) A se mișca, a se clătina; (despre ape) a forma valuri, unde.
      exemple
      • Un brad bătrîn tresări spăimîntat și-și scutură crengile; zăpada se cernu fără zgomot pe învelișul alb. REBREANU, N. 68.
        surse: DLRLC
      • Nici o creangă nu tresare, Nici un zbor de păsărică. TOPÎRCEANU, B. 24.
        surse: DLRLC
      • Tresăreau și florile supt farmecul acelei cîntări. DUNĂREANU, CH. 175.
        surse: DLRLC
      • Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe, El cutremură o barcă. EMINESCU, O. I 74.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat (Despre sunete, țipete) A răsuna brusc, pe neașteptate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Multă vreme tresăriră gemetele ei de moarte. SADOVEANU, O. I 278.
      surse: DLRLC
    • În singurătate, rar, tresărea țipătul unui pescăruș, care fîlfîia încet cu aripele-i albe. SADOVEANU, O. VI 47.
      surse: DLRLC

etimologie: