9 definiții pentru treieriș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREIERÍȘ, treierișuri, s. n. Treierat. [Pr.: tre-ie-] – Treiera + suf. -iș.

TREIERÍȘ, treierișuri, s. n. Treierat. [Pr.: tre-ie-] – Treiera + suf. -iș.

treieriș sn [At: CORESI, EV. 459 / P: tre-i~ / V: (înv) ~ir~, tri~ / Pl: ~uri / E: treiera1 + -iș] 1-2 Treierat1 (1-2). 3 (Înv; csc) Recoltă treierată2 Si: (îvr) treierătură. 4 (Reg; fig) Alergătură (1).

TREIERÍȘ s. n. Treierat. În focul asfințitului... se ridica hornul mașinei cu aburi, semn al treierișului. DUMITRIU, N. 228.

treĭeríș n., pl. urĭ. Acțiunea și timpu treĭerăriĭ: treĭerișu grîuluĭ, la treĭeriș. V. seceriș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

treieríș s. n., pl. treieríșuri

treieríș s. n., pl. treieríșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREIERÍȘ s. (AGRIC.) treier, treierat. (În vremea ~ului.)

TREIERIȘ s. (AGRIC.) treier, treierat. (În vremea ~.)

Intrare: treieriș
treieriș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • treieriș
  • treierișul
  • treierișu‑
plural
  • treierișuri
  • treierișurile
genitiv-dativ singular
  • treieriș
  • treierișului
plural
  • treierișuri
  • treierișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

treieriș

etimologie:

  • Treiera + sufix -iș.
    surse: DEX '98 DEX '09