13 definiții pentru trebălui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREBĂLUÍ, trebăluiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Fam.) A face tot felul de treburi mărunte (pe lângă casă); a roboti. – Treabă + suf. -ălui.

trebălui [At: IST. AM. 15v/20 / Pzi: ~esc / E: treabă + -ălui] 1 vt (Înv) A folosi. 2 vi (Fam) A face tot felul de treburi (26) mărunte (pe lângă gospodărie) Si: (pop) a roboti, (reg) a oblicări, a orfani. 3 vt (Bis; îvr) A trebui (14).

TREBĂLUÍ, trebăluiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. A face tot felul de treburi mărunte (pe lângă casă); a roboti. – Treabă + suf. -ălui.

TREBĂLUÍ, trebăluiesc, vb. IV. Intranz. A face tot felul de treburi mărunte (mai ales pe lîngă casă); a roboti. Doi slujitori trebăluiau în lemnărie subt un șopron. SADOVEANU, O. VII 52. Călugărul prisăcar trebăluia printre stupi, însoțit în toate mișcările lui de un nour de albine. HOGAȘ, DR. II 22. ◊ Tranz. Pe cînd trebăluia toate cu mare hărnicie, se gîndea. SADOVEANU, P. M. 42. Unul din ei apucă spre păduri, să vadă n-a putea ceva trebălui și pe acolo. CREANGĂ, P. 144.

A TREBĂLUÍ ~iésc intranz. A se ocupa (fără mare grabă) cu diferite lucruri (mărunte) prin gospodărie; a roboti; a se porăi. /treabă + suf. ~ălui

trebăluì v. Mold. a face o treabă: n’o putea ceva trebălui p’acolo GR.

trebăluĭésc v. intr. (d. treabă). Fam. Robotesc, lucrez, fac treabă pin casă: trebăluind de mic copil (Sov. 210).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trebăluí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trebăluiésc, imperf. 3 sg. trebăluiá; conj. prez. 3 să trebăluiáscă

trebăluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trebăluiésc, imperf. 3 sg. trebăluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. trebăluiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TREBĂLUÍ vb. a roboti, (Munt.) a stropoli. (A ~ pe lângă casă.)

TREBĂLUI vb. a roboti, (Munt.) a stropoli. (A ~ pe lîngă casă.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trebăluí, trebăluiesc, vb. intranz. – A lucra, a face tot felul de treburi mărunte: „Nu ni-i lene a lucra și de dimineața până seara trebăluim” (Iadăra, 2011): „Mai trebăluiește prin gospodărie, îngrijind vaca și porcii” (Bârsana, 2013). – Din treabă (< sl. trěba) + suf. -ălui (Scriban, DEX, MDA).

trebăluí, trebăluiesc, vb. intranz. – A lucra, a face tot felul de treburi mărunte: „Nu ni-i lene a lucra și de dimineața până seara trebăluim” (Iadara, 2011). – Din treabă (< sl. trěba) + -ălui.

Intrare: trebălui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trebălui
  • trebăluire
  • trebăluit
  • trebăluitu‑
  • trebăluind
  • trebăluindu‑
singular plural
  • trebăluiește
  • trebăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trebăluiesc
(să)
  • trebăluiesc
  • trebăluiam
  • trebăluii
  • trebăluisem
a II-a (tu)
  • trebăluiești
(să)
  • trebăluiești
  • trebăluiai
  • trebăluiși
  • trebăluiseși
a III-a (el, ea)
  • trebăluiește
(să)
  • trebăluiască
  • trebăluia
  • trebălui
  • trebăluise
plural I (noi)
  • trebăluim
(să)
  • trebăluim
  • trebăluiam
  • trebăluirăm
  • trebăluiserăm
  • trebăluisem
a II-a (voi)
  • trebăluiți
(să)
  • trebăluiți
  • trebăluiați
  • trebăluirăți
  • trebăluiserăți
  • trebăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • trebăluiesc
(să)
  • trebăluiască
  • trebăluiau
  • trebălui
  • trebăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trebălui

  • 1. A face tot felul de treburi mărunte (pe lângă casă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: roboti stropoli attach_file 4 exemple
    exemple
    • Doi slujitori trebăluiau în lemnărie subt un șopron. SADOVEANU, O. VII 52.
      surse: DLRLC
    • Călugărul prisăcar trebăluia printre stupi, însoțit în toate mișcările lui de un nour de albine. HOGAȘ, DR. II 22.
      surse: DLRLC
    • Pe cînd trebăluia toate cu mare hărnicie, se gîndea. SADOVEANU, P. M. 42.
      surse: DLRLC
    • Unul din ei apucă spre păduri, să vadă n-a putea ceva trebălui și pe acolo. CREANGĂ, P. 144.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Treabă + sufix -ălui.
    surse: DEX '09 DEX '98