7 definiții pentru travee


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRAVÉE, travee, s. f. Porțiune dintr-o construcție (edificiu, pod, viaduct etc.) care cuprinde două puncte de reazem (stâlpi, coloane, grinzi, pile etc.) și deschiderea dintre ele. – Din fr. travée.

TRAVÉE, travee, s. f. Porțiune dintr-o construcție (edificiu, pod, viaduct etc.) care cuprinde două puncte de reazem (stâlpi, coloane, grinzi, pile etc.) și deschiderea dintre ele. – Din fr. travée.

travee sf [At: DN2 / V: (rar) ~veu sn / P: ~ve-e / Pl: ~ / E: fr travée] 1 Parte dintr-o construcție cuprinsă între două grinzi, două coloane, doi stâlpi etc. 2 (Prc) Parte a unei bolți cuprinsă între doi suporți. 3 (Atm) Formațiune de legătură și susținere între două formațiuni periferice.

TRAVÉE s.f. 1. (Constr.) Parte a unei construcții care cuprinde două puncte de reazem și deschiderea dintre ele. ♦ Parte a unei bolți cuprinsă între doi suporți. 2. (Anat.) Formațiune de legătură și susținere între două formațiuni periferice. [Pron. -ve-e. / < fr. travée].

TRAVÉE s. f. 1. parte a unei construcții care cuprinde două puncte de reazem și deschiderea dintre ele. ◊ parte a unei bolți între doi suporți. 2. porțiune de legătură și susținere între două formațiuni anatomice periferice. (< fr. travée)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

travée s. f., art. travéea, g.-d. art. travéei; pl. travée, art. travéele

travée s. f., art. travéea, g.-d. art. travéei; pl. travée


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TRAVEE element constructiv al unei celule de retenție la parașute aripă și parapante.

Intrare: travee
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • travee
  • traveea
plural
  • travee
  • traveele
genitiv-dativ singular
  • travee
  • traveei
plural
  • travee
  • traveelor
vocativ singular
plural

travee

  • 1. Porțiune dintr-o construcție (edificiu, pod, viaduct etc.) care cuprinde două puncte de reazem (stâlpi, coloane, grinzi, pile etc.) și deschiderea dintre ele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Parte a unei bolți cuprinsă între doi suporți.
      surse: DN
  • 2. anatomie Formațiune de legătură și susținere între două formațiuni periferice.
    surse: DN

etimologie: