9 definiții pentru trauler


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÁULER, traulere, s. n. Navă maritimă de pescuit, echipată cu traule, folosită și pentru dragarea epavelor. – Din rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler.

TRÁULER, traulere, s. n. Navă de pescuit prevăzută cu traule și destinată pescuitului pe mare, la diferite adâncimi, sau folosită pentru dragarea epavelor. – Din rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler.

TRÁULER s.n. Navă de pescuit, dotată cu instalații pentru manevrarea traulelor prin unul din borduri sau prin pupă, folosită și pentru dragarea epavelor. [< engl. trawler].

TRÁULER s. n. navă maritimă de pescuit, echipată cu traule. (< engl. trawler)

tráuler s. n. 1970 (nav.) Navă de pescuit dotată cu năvoade în formă de sac (traule) pe care le trage după ea v. navă-bază, navă-uzină (din rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler; OSRI; D.Tr., LTR; DEX, DN3)

TRÁULER ~e n. Navă maritimă de pescuit în larg, înzestrată cu traule, cu instalații de prelucrare primară și de refrigerare a peștelui. [Sil. trau-] /<engl. trawler

tráuler-uzínă s. n. Trauler pe care este amenajată și o uzină de prelucrare a peștelui ◊ „La șantierele navale din Gdansk se află în construcție un nou trauler-uzină, care depășește prin proporții tot ceea ce s-a construit până acum în Polonia în acest domeniu.” Sc. 16 V 78 p. 5 (din trauler + uzină)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tráuler (navă) (trau-) s. n., pl. tráulere

traúler s. n. (sil. trau-), pl. traúlere

Intrare: trauler
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trauler
  • traulerul
  • trauleru‑
plural
  • traulere
  • traulerele
genitiv-dativ singular
  • trauler
  • traulerului
plural
  • traulere
  • traulerelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)