2 definiții pentru transitoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*transitóriŭ, -ie adj. (lat. transitorius). Trecător, care împlinește o trecere: lege transitorie. Adv. În mod transitoriŭ.
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
transitoriu, -rie; -rii.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: transitoriu
transitoriu adjectiv
| adjectiv (A109) Surse flexiune: IVO-III | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||