5 definiții pentru transgresor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
transgresor sm [At: COSTINESCU / Pl: ~i / E: fr transgresseur] (Liv) Persoană care încalcă o lege, un ordin etc.
TRANSGRESÓR, -OÁRE s. m. f. cel care transgresează. (< fr. transgresseur, lat. transgressor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*transgresór, -oáre s. (lat. transgressor. V. a-gresor). Acela care transgresează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
transgresór s. m., pl. transgresóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
transgresoáre s. f., pl. transgresoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: transgresor
transgresor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)