TRANSCENDENT, -Ă, transcendenți, -te, adj. 1. (În filozofia idealistă a lui Kant) Care se găsește dincolo de limitele experienței, care este inaccesibil cunoașterii bazate pe experiență, care întrece limitele realității. 2. (Mat.) Care folosește calculul diferențial și integral. Geometrie transcendentă. Analiză transcendentă.