13 definiții pentru trambala

din care

Explicative DEX

TRAMBALA, trambalez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost). – După fr. trimbaler.

TRAMBALA, trambalez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost). – După fr. trimbaler.

trambala vtr [At: C. PETRESCU, O. P. I, 227 / Pzi: ~lez / E: fr trimbaler] (Fam) 1-2 A (se) deplasa de colo până colo (fără rost).

TRAMBALA, trambalez, vb. I. Refl. A se duce, a umbla de colo pînă colo (fără rost). E greu s-o vezi. Fiindcă ea n-are cupeu să se trambaleze pe ulița mare, în fiecare zi, la același ceas. C. PETRESCU, O. P. I 227.

TRAMBALA vb. I. refl., tr. (Fam.) A (se) muta, a (se) deplasa dintr-o parte în alta fără rost. [După fr. trimbaler].

TRAMBALA vb. tr., refl. (fam.) a (se) deplasa dintr-o parte în alta. (după fr. trimbaler)

*trambaléz v. tr. (fr. trimbaler, infl. poate și de ngr. trambála, legănătoare. V. trapă). Barb. Tîrăsc de colo colo. V. refl. Mă vîntur, mă zbucĭum în coace și’n colo.

Ortografice DOOM

trambala (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. trambalez, 3 trambalea; conj. prez. 1 sg. să trambalez, 3 să trambaleze

trambala (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 trambalea

trambala vb., ind. prez. 1 sg. trambalez, 3 sg. și pl. trambalea

Etimologice

trambala (-lez, -at), vb. – A umbla de colo colo (fără rost). Fr. trimbaler.

Argou

trambala, trambalez I. v. t. a duce, a muta, a deplasa II. v. r. 1. a se duce, a se muta, a se deplasa de colo până colo fără rost 2. a se deplasa în condiții dificile

Sinonime

TRAMBALA vb. v. deplasa, muta, strămuta.

Regionalisme / arhaisme

trambalá, trambalez, v.t.r. (fam.) A (se) muta dintr-un loc în altul: „Atâta am trambalat lucrurile aistea, de m-am hrănit” (Hovrea, 2016: 64). – După fr. trimbaler (Scriban, DER, DEX).

Intrare: trambala
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trambala
  • trambalare
  • trambalat
  • trambalatu‑
  • trambalând
  • trambalându‑
singular plural
  • trambalea
  • trambalați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trambalez
(să)
  • trambalez
  • trambalam
  • trambalai
  • trambalasem
a II-a (tu)
  • trambalezi
(să)
  • trambalezi
  • trambalai
  • trambalași
  • trambalaseși
a III-a (el, ea)
  • trambalea
(să)
  • trambaleze
  • trambala
  • trambală
  • trambalase
plural I (noi)
  • trambalăm
(să)
  • trambalăm
  • trambalam
  • trambalarăm
  • trambalaserăm
  • trambalasem
a II-a (voi)
  • trambalați
(să)
  • trambalați
  • trambalați
  • trambalarăți
  • trambalaserăți
  • trambalaseți
a III-a (ei, ele)
  • trambalea
(să)
  • trambaleze
  • trambalau
  • trambala
  • trambalaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trambala, trambalezverb

  • 1. familiar A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote E greu s-o vezi. Fiindcă ea n-are cupeu să se trambaleze pe ulița mare, în fiecare zi, la același ceas. C. PETRESCU, O. P. I 227. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.