2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRAINÁ vb. tr. (mar.) a târî pe fundul apei un cablu metalic, cu capetele fixate pe două corpuri plutitoare, pentru a agăța corpuri scufundate sau pentru a căuta obstacole submarine și a le determina poziția. (< fr. traîner)

TRÁINĂ, traine, s. f. Parâmă ale cărei capete sunt fixate pe două corpuri plutitoare și care este târâtă pe fundul apei pentru a agăța un corp scufundat sau pentru a-i determina poziția. – Cf. fr. trainage.

TRÁINĂ, traine, s. f. Parâmă ale cărei capete sunt fixate pe două corpuri plutitoare și care este târâtă pe fundul apei pentru a agăța un corp scufundat sau pentru a-i determina poziția. – Cf. fr. trainage.

traină1 sf [At: DL / Pl: ~ne / E: ns cf fr traîne] Parâmă ale cărei capete sunt fixate pe două corpuri plutitoare și care este târâtă pe fundul apei, pentru a agăța un corp înecat sau pentru a-i determina poziția.

TRÁINĂ, traine, s. f. Parîmă ale cărei capete sînt fixate pe două corpuri plutitoare și care este tîrîtă pe fundul apei, pentru a agăța un corp înecat sau a-i determina poziția.

TRÁINĂ s.f. Parâmă cu capetele fixate pe două corpuri plutitoare, care este târâtă pe fundul apei pentru a agăța un corp scufundat sau a-i determina poziția. [Cf. fr. traîne].

TRÁINĂ s. f. cablu metalic pentru trainare. (< fr. traîne)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

traínă s. f., g.-d. art. traínei; pl. traíne

traínă s. f., g.-d. art. traínei; pl. traíne

Intrare: traina
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • traina
  • trainare
  • trainat
  • trainatu‑
  • trainând
  • trainându‑
singular plural
  • trainea
  • trainați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trainez
(să)
  • trainez
  • trainam
  • trainai
  • trainasem
a II-a (tu)
  • trainezi
(să)
  • trainezi
  • trainai
  • trainași
  • trainaseși
a III-a (el, ea)
  • trainea
(să)
  • traineze
  • traina
  • traină
  • trainase
plural I (noi)
  • trainăm
(să)
  • trainăm
  • trainam
  • trainarăm
  • trainaserăm
  • trainasem
a II-a (voi)
  • trainați
(să)
  • trainați
  • trainați
  • trainarăți
  • trainaserăți
  • trainaseți
a III-a (ei, ele)
  • trainea
(să)
  • traineze
  • trainau
  • traina
  • trainaseră
Intrare: traină
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traină
  • traina
plural
  • traine
  • trainele
genitiv-dativ singular
  • traine
  • trainei
plural
  • traine
  • trainelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

traină

  • 1. Parâmă ale cărei capete sunt fixate pe două corpuri plutitoare și care este târâtă pe fundul apei pentru a agăța un corp scufundat sau pentru a-i determina poziția.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: