Definiția cu ID-ul 935126:

TRÁGIC2, -Ă, tragici, -e, adj. 1. Care se referă la tragedie, care are caracterul tragediei. În opera sa cu adevărat tragică, de pildă în Năpasta, a ales oameni din altă lume, și anume țărani, oameni întregi. IBRĂILEANU, S. 68. Drama era tragică, fără a fi zbuciumată. NEGRUZZI, S. I 344. 2. Fig. Zguduitor, jalnic, funest, nenorocit. E singura ieșire înțeleaptă din încurcătura aceasta tragică. REBREANU, R. II 100. Urmează încă ceva foarte grav, aproape tragic. GHEREA, ST. CR. II 31. Numele lui Miron Costin este vestit atîta prin istoria Moldovei ce ne-a lăsat, cît și prin tragica lui moarte. BĂLCESCU, O. I 183. ◊ Expr. A lua în tragic = a acorda o importanță și o gravitate exagerată unei întîmplări sau unui eveniment obișnuit. ◊ (Substantivat, n.) Această dramă este în tragicul ei de o intensitate egală cu înălțimile pe care, neștiută de nimeni, se desfășoară. BOGZA, C. O. 23.