13 definiții pentru traforaj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRAFORÁJ, traforaje, s. n. 1. Procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr-o placă subțire de lemn, de metal etc. 2. Unelte folosite în acest scop. – Trafora + suf. -aj.

traforaj sn [At: LOVINESCU, C. V. 98 / V: (îvr) ~aș / Pl: ~e / E: trafora + -aj] 12 Procedeu de ornamentare, constând în executarea unei figuri sau a unui motiv prin decupare dintr-o placă subțire de lemn, de piatră etc. Si: ajur, (rar) trafor (1). 2 (Aht) Ornament arhitectural perforat Si: (rar) trafor (2). 3 (Ccr) Piesă executată prin traforaj (1). 4 Unelte folosite pentru traforaj (1).

TRAFORÁJ, traforaje, s. n. Decupare cu ajutorul unui ferăstrău special a unor piese sau figuri artistice desenate pe o placă subțire de lemn, de metal etc. ♦ Unelte folosite în acest scop. – Trafora + suf. -aj.

TRAFORÁJ, traforaje, s. n. Decupare artistică în lemn, în metal etc., cu ajutorul unui ferăstrău sau al unei mașini speciale, pentru a alcătui rame, cutii și alte mici obiecte decorative. O călimară înaltă de lemn, lucrată prin traforaj. BASSARABESCU, S. N. 104. ♦ (Cu sens colectiv) Uneltele folosite pentru traforare.

TRAFORÁJ s.n. Decupare de piese sau de figuri artistice dintr-o placă subțire de lemn, cu o pânză de ferăstrău foarte îngustă și subțire; traforare. ♦ Uneltele folosite pentru traforare. ♦ Piesă traforată. [< trafora].

TRAFORÁJ s. n. 1. decupare de piese sau de figuri artistice dintr-o placă subțire de lemn, cu o pânză de ferăstrău foarte îngustă și subțire; traforare. 2. uneltele pentru traforare. ◊ piesă traforată. (< trafora + -aj)

TRAFORÁJ ~e n. 1) Decupare a unor modele desenate pe plăci de furnir sau de metal subțire, cu ajutorul unui ferăstrău special. 2) Ansamblu de obiecte ornamentate obținute în acest fel. 3) Ansamblu de unelte folosite pentru confecționarea acestor obiecte. /a trafora + suf. ~aj

*traforáj n., pl. e (d. a trafora). Arta de a trafora. Lucrare traforată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

traforaj s. n., (obiecte, unelte) pl. traforaje

traforaj s. n., (obiecte, unelte) pl. traforaje

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRAFORÁJ s. 1. traforare. (Unelte de ~.) 2. (TEHN.) ajur. (~ executat din placaj.)

TRAFORAJ s. 1. traforare. (Unelte de ~.) 2. (TEHN.) ajur. (~ executat din placaj.)

Intrare: traforaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traforaj
  • traforajul
  • traforaju‑
plural
  • traforaje
  • traforajele
genitiv-dativ singular
  • traforaj
  • traforajului
plural
  • traforaje
  • traforajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

traforaj, traforajesubstantiv neutru

  • 1. Procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr-o placă subțire de lemn, de metal etc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: traforare
    • format_quote O călimară înaltă de lemn, lucrată prin traforaj. BASSARABESCU, S. N. 104. DLRLC
    • 1.1. Piesă traforată. DN
      sinonime: ajur
  • 2. Unelte folosite în acest scop. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • Trafora + sufix -aj. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.