Definiția cu ID-ul 934953:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOVĂRĂȘIȚĂ, tovărășițe, s. f. Diminutiv al lui tovarășă; tovarășă. Trebuie să mărturisesc că aceeași prefacere o vedeam și în tovărășițele mele de drum. GANE, N. III 105. Chem la mine tovărășița ce știi, Și ne suim în cerdacul ce îl ai drept semn cînd vii. CONACHI, P. 239. ◊ Fig. Abia depărta de un palmac lipsa, astă nedespărțită tovărășiță, care-l ținea strîns în înghețatele ei brațe. NEGRUZZI, S. I 206.