torpílă f., pl. e (fr. torpille, d. it. torpiglia și torpédine). Un fel de pește marin lat care are la baza capuluĭ un aparat electric care-țĭ amorțește mîna cînd îl apucĭ și ucide peștiĭ pe care-i atinge. Un fel de mașină de forma unuĭ mare morun încărcată cu exploziv și care se aruncă pe apă spre corabia dușmănească, pe care, dacă o cĭocnește, explodează și o sparge: torpilă automobilă, torpilă de fund (mină). – Cele maĭ renumite torpile sunt ale luĭ Whitehead și Fish. S’aŭ întrebuințat întîĭa oară la 1864, în războĭu civil dintre statele numite azĭ „Statele-Unite”.