Definiția cu ID-ul 934813:

TORÍD, -Ă, torizi, -de, adj. Excesiv de cald; arzător, dogorîtor. E un sat cu pitorești colibe de lut, în smîrcuri toride. C. PETRESCU, C. V. 167. S-a scăldat cu farmec, după o zi de muncă sub soarele torid. GALACTION, O. I 137. I-am văzut, pe arșițele toride ce înfierbîntă asfalturile Iașului. ANGHEL, PR. 53. ◊ Zonă toridă = zonă excesiv de caldă de pe suprafața pămîntului, situată între cele două tropice. ◊ (Substantivat) Luciul de oglindă al unui mare automobil nichelat, care arcui ca să tragă la intrarea hotelului, mări impresia de torid incandescent a nămiezii. CAMIL PETRESCU, N. 98.