TORACO- v. torace [în DN].

TORAC(O)- elem. „torace”. (< fr. thorac/o/-, cf. gr. thorax, -akos)

TORACE s.n. Cavitate a corpului mărginită de vertebrele regiunii dorsale, coaste și stern, în care se află principalele organe ale sistemului respirator și circulator. ♦ (Zool.) Segment mijlociu al corpului insectelor, de care sunt legate picioarele. // (În forma toraco-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) torace”, „piept”, „cavitate toracică”. [Pl. invar. / < fr., lat., gr. thorax, it. torace].

TORACO- „piept, torace, pleură; toracal, pleural”. ◊ gr. thorax, akos „cutie toracică” > fr. thoraco-, engl. id., germ. id. > rom. toraco-. □ ~centeză (v. -centeză), s. f., puncție pleurală; ~didim (v. -didim), s. m., toracopag*; ~frenolaparotomie (v. freno-, v. laparo-, v. -tomie), s. f., incizie a peretelui toracic și a diafragmei, în vederea pătrunderii în regiunea superioară a cavității abdominale; ~gastrodidim (v. gastro-, v. -didim), s. m., făt lipit de fratele său geamăn prin torace și abdomen; ~liză (v. -liză), s. f., intervenție chirurgicală de secționare a aderențelor pleuropulmonare, în vederea liberării mișcărilor pulmonare; ~mel (v. -mel₁), s. m., făt teratologic caracterizat printr-un membru parazit atașat la torace; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., măsurarea cutiei toracice; ~pag (v. -pag), s. m., făt lipit de fratele său geamăn prin torace sau prin regiunea epigastrică; sin. toracodidim; ~plastie (v. -plastie) s. f., operație chirurgicală la plămîn, realizată pentru înlăturarea părților atacate de tuberculoză; ~pleuroplastie (v. pleuro-, v. -plastie), s. f., procedeu chirurgical de tratare a acumulărilor de puroi cronice prin rezecții costale; ~pleuropneumonectomie (v. pleuro-, v. pneumon/o-, v. -ectomie), s. f., intervenție chirurgicală care constă în asocierea unei toracoplastii cu o pleuropneumonectomie; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare vizuală a toracelui; ~stomie (v. -stomie), s. f., rezecție costală în vederea reducerii presiunii intratoracice; ~tomie (v. -tomie), s. f., deschidere chirurgicală a cavității toracice; ~xifopag (v. xifo-, v. -pag), s. m., monstru dublu monocefalian, caracterizat prin sudarea sternului și a cartilajelor costale, cu comunicarea sacilor pericardici.

TORAC-, v. TORACO-. □ ~ectomie (v. -ectomie), s. f., rezecție a mai multor coaste; ~odinie (v. -odinie), s. f., nevralgie intercostală.