10 definiții pentru topspin
Explicative DEX
TOPSPIN s. n. Lovitură de atac la tenis (de masă), în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Var.: topsin s. n.] – Din engl. topspin.
topspin sn [At: M. D. ENC. / V: ~sin / E: eg topspin] (Spt) Lovitură de atac la tenis de masă, tenis de câmp etc., în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută, inducând în eroare adversarul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOPSPIN1 s.n. Lovitură de atac la tenis de masă, în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Cf. engl. topspin].[1]
- 1. După alte surse, și topsin (vezi: „DEX” și „MDN”). — LauraGellner
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOPSIN s. n. v. topspin.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
topsin sn vz topspin
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOPSIN1, topsine, s. n. Lovitură de atac la tenis (de masă), în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. – Cf. engl. top-side.[1]
- 1. După alte surse, și topspin (vezi: „DN” și „Ortografic”). — LauraGellner
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOPSIN1 s. n. (tenis /de masă/) lovitură a mingii de jos în sus, ușor oblic înainte. (după engl. top-side)[1]
- 1. După alte surse, și topspin (vezi: „DN” și „Ortografic”). — LauraGellner
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
topspin s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
topspin s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
topspin1 s. n.[1]
- 1. După alte surse, și topsin (vezi: „DEX” și „MDN”). — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
topspin, topspinesubstantiv neutru
- 1. Lovitură de atac la tenis (de masă), în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- topspin DEX '09 DN
- top-side DEX '98 MDN '00