*tontínă f., pl. e (it. tontina, fr. tontine, după numele Italianuluĭ Lorenzo Tonti, care a inventat această operațiune și șĭ-a brevetat-o în Francia la 1653). Un fel de asociațiune mutuală în care fie-care asociat varsă o sumă oare-care și primește o rentă viageră care, la o epocă dată, se împarte între toțĭ supravĭețuitoriĭ asociațiuniĭ. Rentă viageră plătită fie-căruĭ interesat.