8 definiții pentru tonou


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TONÓU, tonouri, s. n. Evoluție a unui avion aflat în zbor orizontal, în care acesta execută o mișcare de rotație în jurul axei sale longitudinale fără a-și schimba direcția sau înălțimea de zbor. – Din fr. tonneau.

TONÓU, tonouri, s. n. Evoluție a unui avion aflat în zbor orizontal, în care acesta execută o mișcare de rotație în jurul axei sale longitudinale fără a-și schimba direcția sau înălțimea de zbor. – Din fr. tonneau.

tonou sn [At: SCL 1960, 40 / Pl: ~ri / E: fr tonneau] Evoluție a unui avion aflat în zbor orizontal, care constă dintr-o rotație a acestuia în jurul axei sale longitudinale, fără a-și schimba direcția sau înălțimea de zbor.

TONÓU s.n. Figură acrobatică în care avionul execută o răsucire completă, laterală, în sensul zborului, fără a schimba înălțimea sau direcția. [< fr. tonneau].

TONÓU s. n. figură acrobatică aeriană în care avionul execută o răsucire completă în jurul axului său longitudinal. (< fr. tonneau)

TONÓU ~ ri n. Figură de acrobație aeriană a unui avion în zbor, care descrie o rotație în jurul axei longitudinale, fără a-și schimba direcția sau înălțimea de deplasare. /<fr. tonneau


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tonóu s. n., art. tonóul; pl. tonóuri

tonóu s. n., art. tonóul; pl. tonóuri


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TONOU figură acrobatică în care aeronava execută o mișcare de rotație în jurul axei sale longitudinale, fără a-și schimba direcția sau înălțimea de zbor. Tonoul rapid necesită o viteză de două ori mai mare decât cea normală de zbor. Tonoul lent se execută cu prindere de viteză.

Intrare: tonou
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tonou
  • tonoul
  • tonou‑
plural
  • tonouri
  • tonourile
genitiv-dativ singular
  • tonou
  • tonoului
plural
  • tonouri
  • tonourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tonou

  • 1. Evoluție a unui avion aflat în zbor orizontal, în care acesta execută o mișcare de rotație în jurul axei sale longitudinale fără a-și schimba direcția sau înălțimea de zbor.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: