12 definiții pentru tonifica

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TONIFICA, tonific, vb. I. Tranz. A întări, a fortifica un țesut, un organ, un organism. – După fr. tonifier.

tonifica vt [At: VIANU, L. R. 530 / Pzi: ~nific / E: fr tonifier] (Liv; c. i. un țesut, un organ, un organism) A întări.

TONIFICA, tonific, vb. I. Tranz. (Livr.) A întări, a fortifica un țesut, un organ, un organism. – După fr. tonifier.

TONIFICA, tonific, vb. I. Tranz. (Cu privire la țesuturi, organe sau organisme) A întări, a fortifica. Vitaminele tonifică organismul.

TONIFICA vb. I. tr. (Med.) A întări, a fortifica (un țesut, un organism, un organ etc.). [P.i. tonific. / cf. fr. tonifier].

TONIFICA vb. tr. a întări, a fortifica (un țesut, un organism etc.); a tonifia. (< fr. tonifier)

A TONIFICA tonific tranz. rar (organismul sau părți ale lui) A întări prin administrarea unui medicament tonic. /<fr. tonifier

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tonifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. tonific, 2 sg. tonifici, 3 tonifică; conj. prez. 1 sg. să tonific, 3 să tonifice

tonifica (a ~) vb., ind. prez. 3 tonifică

tonifica vb., ind. prez. 1 sg. tonific, 3 sg. și pl. tonifică

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TONIFICA vb. (MED.) a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a ~ puțin după boală.)

Intrare: tonifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tonifica
  • tonificare
  • tonificat
  • tonificatu‑
  • tonificând
  • tonificându‑
singular plural
  • tonifică
  • tonificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tonific
(să)
  • tonific
  • tonificam
  • tonificai
  • tonificasem
a II-a (tu)
  • tonifici
(să)
  • tonifici
  • tonificai
  • tonificași
  • tonificaseși
a III-a (el, ea)
  • tonifică
(să)
  • tonifice
  • tonifica
  • tonifică
  • tonificase
plural I (noi)
  • tonificăm
(să)
  • tonificăm
  • tonificam
  • tonificarăm
  • tonificaserăm
  • tonificasem
a II-a (voi)
  • tonificați
(să)
  • tonificați
  • tonificați
  • tonificarăți
  • tonificaserăți
  • tonificaseți
a III-a (ei, ele)
  • tonifică
(să)
  • tonifice
  • tonificau
  • tonifica
  • tonificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tonifica, tonificverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.