7 definiții pentru tonare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TONARE s. f. 1. Acoperire a părților albe ale unei tipărituri executate în tipar plan cu un strat de cerneală. 2. (Fot.) Virare. – Din ton2.
TONARE s. f. 1. Acoperire a părților albe ale unei tipărituri executate în tipar plan cu un strat de cerneală. 2. (Fot.) Virare. – Din ton2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tonare sf [At: M. D. ENC. / E: ton2 cf ger Tonen] 1 Depunere a unui strat subțire de cerneală pe părțile albe ale unei tipărituri, ca urmare a acoperirii incidentale cu cerneală a suprafeței neutre a formei de tipar. 2 (Fot) Virare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TONARE s.f. (Poligr.) Acoperire a părților albe ale unei tipărituri executate în tipar plan cu un strat subțire de cerneală. [< ton, după germ. Tonen].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONARE s. f. 1. acoperire a părților albe ale unei tipărituri executate în tipar plan cu un strat subțire de cerneală. 2. (fot.) virare (4). (după germ. Tonen)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tonare s. f., g.-d. art. tonării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tonare s. f., g.-d. art. tonării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tonare s. f., g.-d. art. tonării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |