9 definiții pentru tolbaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOLBÁȘ, tolbași, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri; marchitan. – Tolbă + suf. -aș.

TOLBÁȘ, tolbași, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri; marchitan. – Tolbă + suf. -aș.

tolbaș sm [At: POLIZU / Pl: ~i / E: tolbă + -aș] (Înv) Negustor ambulant (de mărunțișuri), care își poartă marfa în tolbă (5) Si: marchitan, (reg) tolbar (1), tolbașar.

TOLBÁȘ, tolbași s. m. (Învechit) Negustor ambulant de mărunțișuri; marchitan, bocceagiu. Horboțică... cumpărată de pe la tolbașii care umpleau drumurile. MACEDONSKI, O. III 126.

tolbaș m. Munt. cel ce duce o tolbă în spinare, marfagiu.

tolbáș m. (d. tolbă). Munt. Negustor ambulant care vinde pînză, obĭecte de manufactură și galanterie ș. a. (numit și marfagiŭ, marchidan, coropcar și boccegiŭ). V. mămular.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tolbáș (înv.) s. m., pl. tolbáși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: tolbaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tolbaș
  • tolbașul
  • tolbașu‑
plural
  • tolbași
  • tolbașii
genitiv-dativ singular
  • tolbaș
  • tolbașului
plural
  • tolbași
  • tolbașilor
vocativ singular
  • tolbașule
  • tolbașe
plural
  • tolbașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tolbaș

etimologie:

  • Tolbă + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09