6 definiții pentru toiegel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOIEGEL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. [Pr.: to-ie-] – Toiag + suf. -el.

TOIEGEL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. [Pr.: to-ie-] – Toiag + suf. -el.

toiegel sn [At: LB / P: to-ie~ / Pl: ~e / E: toiag + -el] 1-2 (Pop; șhp) Toiag (1) (mic) Si: (pop) bastonaș, toieguț (1-2).

TOIEGEL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. Aduse cu dînsa o furcă mică și un toiegel. ISPIRESCU, L. 67. Mă bate uncheșelu Tot cu toiegelu. TEODORESCU, P. P. 132.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: toiegel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toiegel
  • toiegelul
  • toiegelu‑
plural
  • toiegele
  • toiegelele
genitiv-dativ singular
  • toiegel
  • toiegelului
plural
  • toiegele
  • toiegelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

toiegel, toiegelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui toiag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aduse cu dînsa o furcă mică și un toiegel. ISPIRESCU, L. 67. DLRLC
    • format_quote Mă bate uncheșelu Tot cu toiegelu. TEODORESCU, P. P. 132. DLRLC
etimologie:
  • Toiag + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.