11 definiții pentru tocmăgel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCMĂGÉL, tocmăgei, s. m. 1. (Reg.; la pl.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Clavaria).Tocmagi + suf. -el.

tocmăgel sm [At: DDRF / V: (îrg) togm~, (reg) ~ăcei smp / Pl: ~ei / E: tocmag(i) + -el] 1-2 (Mol; lpl; șhp) Tocmagi (subțiri). 3 (Mol) Mâncare făcută din făină de grâu asemănătoare cu ciulamaua. 4 (Reg) Ciupercă de toamnă, înaltă, de culoare gălbuie-roșcată, care crește pe mușchiul copacilor Si: (reg) meloșel (Clavaria crispula). 5 (Bot; reg) Meloșel (Clavaria formosa). 6 (Bot; reg; lpl) Barba-caprei (Clavaria flava). 7 (Bot; reg) Bureți-de-veveriță (Clavaria botrytis). 8 (Bot; reg) Crețișoară (Dryodon coralloides).

TOCMĂGÉL, tocmăgei, s. m. 1. (Regional, la pl.) Diminutiv al lui tocmagi. La masă se dă... borș de pasăre cu tocmăgei, apoi ostropățuri, pe urmă răcituri. TEODORESCU, P. P. 168. 2. (Bot.) Nume purtat de mai multe specii de ciuperci cu trunchiul subțire și foarte ramificat (Clavaria).

tocmăgel m Mold. ciupercă numită și opintici.

TOCMĂGÉI s. m. pl. 1. (Reg.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Cavaria).Tocmagi + suf. -ei.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tocmăgél s. m., pl. tocmăgéi, art. tocmăgéii

tocmăgél s. m., pl., tocmăgéi, art. tocmăgéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TOCMĂGÉL s. v. creasta-cocoșului, rămurele.

TOCMĂGÉL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-creț.

TOCMĂGEL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-creț.

tocmăgel s. v. CREASTA-COCOȘULUI. RĂMURELE.

Intrare: tocmăgel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocmăgel
  • tocmăgelul
  • tocmăgelu‑
plural
  • tocmăgei
  • tocmăgeii
genitiv-dativ singular
  • tocmăgel
  • tocmăgelului
plural
  • tocmăgei
  • tocmăgeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)