11 definiții pentru tocilară

din care

Explicative DEX

TOCILAR, -Ă, tocilari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu ascuțitul instrumentelor de tăiat (la tocilă). 2. Fig. Elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic; bucher. – Tocilă + suf. -ar.

tocilar, ~ă [At: COSTINESCU / V: (reg) ~Ier sm / Pl: ~i, ~e / E: tocilă + -ar] 1 sm Persoană care se ocupă cu ascuțirea instrumentelor de tăiat (la tocilă (1)) Si: (reg) tocitor (1). 2 smf (Fam; fig; dep) Elev, student etc. care învață mecanic lecțiile Si: (înv) bucher, (fam) tocilă (2), tocitor (2). 3 smf (Fam; fig; dep) Elev, student etc. care învață mult Si: (fam) tocilă (3), tocitor (3).

TOCILAR, -Ă, tocilari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu ascuțirea instrumentelor de tăiat (la tocilă). 2. Fig. Elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic; bucher. – Tocilă + suf. -ar.

TOCILAR, -Ă, tocilari, -e, s. m. și f. 1. (La m.) Persoană care se ocupă cu ascuțirea instrumentelor de tăiat. 2. Fig. (În limbajul școlarilor) Elev care învață pe dinafară (de obicei fără preocuparea de a adînci); bucher.

Ortografice DOOM

tocila s. f., g.-d. art. tocilarei; pl. tocilare

tocila s. f., g.-d. art. tocilarei; pl. tocilare

!tocilar adj. m., s. m., pl. tocilari; adj. f., s. f. tocila, pl. tocilare

Sinonime

TOCILAR s. (rar) ascuțitor, (reg.) tocitor, (Ban., Transilv. și Bucov.) șlaifăr. (~ul ascute cuțitele.)

TOCILAR s. v. bucher.

TOCILAR s. (rar) ascuțitor, (reg.) tocitor, (Ban., Transilv. și Bucov.) șlaifăr. (~ ascute cuțitele.)

tocilar s. v. BUCHER.

Intrare: tocilară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocila
  • tocilara
plural
  • tocilare
  • tocilarele
genitiv-dativ singular
  • tocilare
  • tocilarei
plural
  • tocilare
  • tocilarelor
vocativ singular
  • tocila
  • tocilaro
plural
  • tocilarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tocilar, tocilarisubstantiv masculin
tocila, tocilaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care se ocupă cu ascuțitul instrumentelor de tăiat (la tocilă). DEX '09 DLRLC
  • 2. figurat Elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bucher
etimologie:
  • Tocilă + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.