TOCAT², -Ă, tocați, -te, adj. 1. Tăiat mărunt; (despre anumite alimente) transformat în pastă. Cu ce-l hrănește? Tot cu fîn tocat Și cu orz pisat, De vînt vînturat. TEODORESCU, P. P. 62. ◊ Fig. Cuvintele îi ieșeau tocate dintre dinți. DUMITRIU, N. 229. 2. Fig. Neîntreg la minte, zăpăcit (de beție). Mirele, mai ales pentru că era acuma și cam tocat la cap... au lăsat-o afară. SBIERA, P. 21.