2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TITRA, titrez, vb. I. Tranz. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. 3. A da un titlu (într-un ziar, într-o revistă etc.). – Din fr. titrer.

titra vt [At: ALEXI, W. / Pzi: ~rez / E: fr titrer] 1 (Îvr) A da (cuiva) un titlu (4). 2 (Chm) A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. 3 A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj.

TITRA, titrez, vb. I. Tranz. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. – Din fr. titrer.

TITRA vb. I. tr. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina proporția componenților dintr-o substanță. [< fr. titrer].

TITRA vb. tr. 1. a da, a acorda un titlu (1, 2). 2. (despre ziare) a pune un titlu. 3. (chim.) a determina titrul unei soluții, unui aliaj. 4. (cinem.) a imprima pe peliculă traducerea dialogurilor din versiunea originală a unui film. (< fr. titrer)

titra vb. I A da un titlu (într-un ziar, revistă etc.) ◊ „Cei 24 de copii sunt, cum titrează ziarul austriac «Volksstimme», victimele setei de profit.” Sc. 3 IX 72 p. 6 (din fr. titrer; DN3 – alt sens)

A TITRA ~ez tranz. (soluții, substanțe, aliaje etc.) A supune unei analize speciale (pentru a determina concentrația). /<fr. titrer

țitră sf [At: LB / Pl: ~re / E: lat citrea] (Îvr) Lămâie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

titra (a ~) (desp. ti-tra) vb., ind. prez. 1 sg. titrez, 3 titrea; conj. prez. 1 sg. să titrez, 3 să titreze

titra (a ~) (ti-tra) vb., ind. prez. 3 titrea

titra vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. titrez, 3 sg. și pl. titrea

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țitră, țitre, s.f. (înv.) lămâie.

Intrare: titra
  • silabație: ti-tra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • titra
  • titrare
  • titrat
  • titratu‑
  • titrând
  • titrându‑
singular plural
  • titrea
  • titrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • titrez
(să)
  • titrez
  • titram
  • titrai
  • titrasem
a II-a (tu)
  • titrezi
(să)
  • titrezi
  • titrai
  • titrași
  • titraseși
a III-a (el, ea)
  • titrea
(să)
  • titreze
  • titra
  • titră
  • titrase
plural I (noi)
  • titrăm
(să)
  • titrăm
  • titram
  • titrarăm
  • titraserăm
  • titrasem
a II-a (voi)
  • titrați
(să)
  • titrați
  • titrați
  • titrarăți
  • titraserăți
  • titraseți
a III-a (ei, ele)
  • titrea
(să)
  • titreze
  • titrau
  • titra
  • titraseră
Intrare: țitră
țitră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

titra, titrezverb

  • 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. A da un titlu (într-un ziar, într-o revistă etc.). DEX '09 MDN '00
  • 4. A da, a acorda un titlu. MDN '00
  • 5. cinema; cinematografie A imprima pe peliculă traducerea dialogurilor din versiunea originală a unui film. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.