2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TITIRISÍ, titirisesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) dichisi. – Et. nec.

TITIRISÍ, titirisesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) dichisi. – Et. nec.

titirisi vtr [At: SCL 1976, 406 / Pzi: ~sesc / E: cf titiri1] (Reg) 1-2 A (se) titiri1 (2-3).

TITIRÍ, titiresc, vb. IV. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) dichisi, a (se) aranja, a (se) găti cu (prea) multă grijă. – Et. nec.

titiri1 [At: D. ZAMFIRESCU, T. S. 69 / V: (îrg) bit~, tint~ / Pzi: ~resc / E: nct] 1 vt (Reg) A așeza ceva încet, cu o atenție exagerată Si: a aranja, a potrivi. 2-3 vtr (Olt) A(-și) potrivi ținuta cu (prea) multă grijă Si: (pop) a (se) dichisi, (reg) a (se) titirisi (1-2). 4 vt (Reg) A șifona (o haină, o pălărie etc.) Si: a boți, a mototoli.

titiri2 vt [At: PAMFILE, B. 22 / Pzi: ~resc / E: nct] (Reg; csnp) A pârli.

TITIRÍ, titiresc, vb. IV. Refl. și tranz. (Reg. și fam.) A (se) dichisi, a (se) aranja, a (se) găti cu (prea) multă grijă. – Et. nec.

TITIRÍ, titiresc, vb. IV. Refl. (Regional) A se dichisi cu multă grijă, a se găti, a se aranja.

titirésc v. tr. (var. din bitiresc). Sud. Așez cu prea multă atențiune (o carte, o haĭnă în dulap, o broderie la cusut ș. a.). – În Cov. tintiresc. V. și bitiresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

titirisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. titirisésc, imperf. 3 sg. titiriseá; conj. prez. 3 sg. și pl. titiriseáscă

titirí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. titirésc, imperf. 3 sg. titireá; conj. prez. 3 să titireáscă

titirí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. titirésc, imperf. 3 sg. titireá; conj. prez. 3 sg. și pl. titireáscă


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

titirí, titirésc, vb. IV (reg. și fam.) 1. a așeza atent ceva. 2. (refl.) a se dichisi, a se aranja, a se găti.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

titiri, titiresc (reg.) I. v. t. a dichisi, a aranja, a găti cu multă grijă II. v. r. a se dichisi, a se aranja, a se găti cu multă grijă

Intrare: titirisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • titirisi
  • titirisire
  • titirisit
  • titirisitu‑
  • titirisind
  • titirisindu‑
singular plural
  • titirisește
  • titirisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • titirisesc
(să)
  • titirisesc
  • titiriseam
  • titirisii
  • titirisisem
a II-a (tu)
  • titirisești
(să)
  • titirisești
  • titiriseai
  • titirisiși
  • titirisiseși
a III-a (el, ea)
  • titirisește
(să)
  • titirisească
  • titirisea
  • titirisi
  • titirisise
plural I (noi)
  • titirisim
(să)
  • titirisim
  • titiriseam
  • titirisirăm
  • titirisiserăm
  • titirisisem
a II-a (voi)
  • titirisiți
(să)
  • titirisiți
  • titiriseați
  • titirisirăți
  • titirisiserăți
  • titirisiseți
a III-a (ei, ele)
  • titirisesc
(să)
  • titirisească
  • titiriseau
  • titirisi
  • titirisiseră
Intrare: titiri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • titiri
  • titirire
  • titirit
  • titiritu‑
  • titirind
  • titirindu‑
singular plural
  • titirește
  • titiriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • titiresc
(să)
  • titiresc
  • titiream
  • titirii
  • titirisem
a II-a (tu)
  • titirești
(să)
  • titirești
  • titireai
  • titiriși
  • titiriseși
a III-a (el, ea)
  • titirește
(să)
  • titirească
  • titirea
  • titiri
  • titirise
plural I (noi)
  • titirim
(să)
  • titirim
  • titiream
  • titirirăm
  • titiriserăm
  • titirisem
a II-a (voi)
  • titiriți
(să)
  • titiriți
  • titireați
  • titirirăți
  • titiriserăți
  • titiriseți
a III-a (ei, ele)
  • titiresc
(să)
  • titirească
  • titireau
  • titiri
  • titiriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

titirisi

etimologie:

titiri

etimologie: