TITANO- „uriaș, gigantic”. ◊ gr. titan, anos „gigant, uriaș” > fr. titano-, germ. id., engl. id. > rom. titano-. □ ~mahie (v. -mahie), s. f., luptă între giganți; ~teriu (v. -teriu), s. m., mamifer mare și greoi din oligocen, cu craniul armat cu două protuberanțe osoase; ~zaur (~saur) (v. -zaur), s. m., reptilă fosilă uriașă din grupul sauropodelor, care a trăit în cretacic.