8 definiții pentru tisular


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TISULÁR, -Ă, tisulari, -e, adj. (Anat.) Care aparține țesuturilor, privitor la țesuturi. – Din fr. tissulaire.

TISULÁR, -Ă, tisulari, -e, adj. (Anat.) Care aparține țesuturilor, privitor la țesuturi. – Din fr. tissulaire.

tisular, ~ă a [At: M. D. ENC. / Pl: ~i, ~e / E: fr tissulaire] (Atm) 1 Care se referă la țesuturile organismului. 2 Care aparține țesuturilor.

TISULÁR, -Ă adj. (Anat.) Referitor la țesuturi, al țesuturilor. [Cf. fr. tissulaire].

TISULÁR, -Ă adj. (anat.) referitor la țesuturi. (< fr. tissulaire)

tisulár, -ă adj. (biol.) Referitor la țesuturi ◊ „Studiile [...] au urmărit evoluția fenomenelor de îmbătrânire, atât la nivel subcelular, celular, tisular, cât și al întregului organism [...]” Sc. 16 XII 84 p. 2 (cf. fr. tissulaire; DN3)

TISULÁR ~ă (~i, ~e) anat. Care ține de țesuturi; propriu țesuturilor. /<fr. tissulaire


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tisulár adj. m., pl. tisulári; f. tisuláră; pl. tisuláre

tisulár adj. m., pl. tisulári; f. sg. tisuláră, pl. tisuláre

Intrare: tisular
tisular adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tisular
  • tisularul
  • tisularu‑
  • tisula
  • tisulara
plural
  • tisulari
  • tisularii
  • tisulare
  • tisularele
genitiv-dativ singular
  • tisular
  • tisularului
  • tisulare
  • tisularei
plural
  • tisulari
  • tisularilor
  • tisulare
  • tisularelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tisular

  • 1. anatomie Care aparține țesuturilor, privitor la țesuturi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: