7 definiții pentru tirant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție executat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant.

tirant sm [At: IOANOVICI, TEHN. 138 / Pl: ~nți / E: fr tirant] Element de construcție executat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere.

TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant

TIRÁNT s.m. Element de metal sau de beton armat, folosit în construcții, destinat să suporte numai eforturi de întindere. [< fr. tirant].

TIRÁNT s. m. element longitudinal de construcție destinat să suporte eforturile de întindere, de suspendare, împingeri orizontale ale arcelor, bolților etc. (< fr. tirant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: tirant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tirant
  • tirantul
  • tirantu‑
plural
  • tiranți
  • tiranții
genitiv-dativ singular
  • tirant
  • tirantului
plural
  • tiranți
  • tiranților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tirant

  • 1. Element de construcție executat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: