8 definiții pentru tipicitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIPICITÁTE s. f. (Rar) Caracterul a ceea ce este tipic2. – Tipic2 + suf. -itate.

tipicitate sf [At: CĂLINESCU, ap. SCL 1976, 405 / Pl: (nob) ~tăți / E: tipic2 + -itate] Caracterul a ceea ce este tipic2 (1) Si: (rar) tipism.

TIPICITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este tipic2. – Tipic2 + suf. -itate.

TIPICITÁTE s.f. Caracter tipic. [Cf. it. tipicità].

TIPICITÁTE s. f. caracter tipic. (< it. tipicità)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tipicitáte s. f., g.-d. art. tipicității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TIPICITÁTE s. v. specific, specificitate.

tipicitate s. v. SPECIFIC. SPECIFICITATE.

Intrare: tipicitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tipicitate
  • tipicitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • tipicități
  • tipicității
plural
vocativ singular
plural

tipicitate

etimologie:

  • Tipic + sufix -itate.
    surse: DEX '09 DEX '98