9 definiții pentru tiparniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Înv.) Tipografie (rudimentară). – Tiparnă (înv. „tipografie” < sl.) + suf. -iță.

TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Înv.) Tipografie (rudimentară). – Tiparnă (înv. „tipografie” < sl.) + suf. -iță.

tiparniță sf [At: DOSOFTEI, ap. GCR I, 246/22 / Pl: ~țe / E: tipar + -niță] (Înv) Tipografie (2).

TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Învechit) Tipografie. Să întocmească tiparnițe pentru publicarea și răspîndirea de cărți folositoare. ODOBESCU, S. II 42.

TIPÁRNIȚĂ ~e f. înv. Întreprindere în care se tipăreau cărți; imprimerie; tipografie. /tipar + suf. ~niță

tipárniță f., pl. e (d. tipar saŭ vsl. *tiparnica, după varniță). Vechĭ. Tipografie (atelier).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tipárniță (înv.) s. f., g.-d. art. tipárniței; pl. tipárnițe

tipárniță s. f., g.-d. art. tipárniței; pl. tipárnițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TIPÁRNIȚĂ s. v. imprimerie, tipografie.

tiparniță s. v. IMPRIMERIE. TIPOGRAFIE.

Intrare: tiparniță
tiparniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tiparniță
  • tiparnița
plural
  • tiparnițe
  • tiparnițele
genitiv-dativ singular
  • tiparnițe
  • tiparniței
plural
  • tiparnițe
  • tiparnițelor
vocativ singular
plural

tiparniță

etimologie:

  • Tiparnă (învechit „tipografie” din limba slavă (veche)) + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09