Definiția cu ID-ul 933909:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIPÁR, tipare, s. n. 1. Totalitatea operațiilor de tipărire a unui text; imprimare cu ajutorul mașinilor tipografice; tehnica, meșteșugul de a tipări; ansamblul mijloacelor tehnice care imprimă un text. Trimite la tipar o carte amuzantă. TOPÎRCEANU, P. 50. Tu, drag copil al închipuirii mele, mîni vei vedea lumina tiparului. GANE, N. III 155. Am dat de o greșeală de tipar. ALECSANDRI, S. 154. În zilele noastre, un scriitor fără tipar este un soldat fără armă, un căpitan fără comandă, mai puțin decît nimic. BOLLIAC, O. 53. ◊ Coală de tipar v. coală.Expr. Bun de tipar v. bun4 (III 1). A da (ceva) la tipar = a preda pentru publicare. A da (pe cineva) în tipar = a vorbi în presă despre cineva. De ar fi o mulțumire să te vezi în tipar dat... apoi eu te-aș ferici. ALEXANDRESCU, M. 245. (Despre texte, scrieri) (A fi sau a se afla) sub tipar = (a se afla) în pregătire pentru a apărea, (a fi) în curs de tipărire. Trei mari scrieri ale lui Bolliac... sînt sub tipar. GHICA, A. 574. 2. Șablon, model (după care se pot confecționa diferite lucruri). Cu creionul mi-a luat de jur împrejur tiparul tălpii. I. BOTEZ, ȘC. 32. ♦ Formă în care se toarnă sau se confecționează anumite obiecte. După ce au fost turnate în tipare, cărămizile sînt puse la uscat. BOGZA, C. O. 219. ◊ Fig. O limbă... își sfarmă și își înnoiește necontenit tiparele. SADOVEANU, E. 38. Orice rol al actorului trebuie să fie creat după tiparele vieții. SAHIA, U.R.S.S. 144. ♦ Formă, ștanță pentru baterea monedelor. Zavragiii, țiganii căldărari, care au și tipare de bani, sînt cei mai bogați. ȘEZ. III 36. ♦ Cofraj. 3. Urmă, întipărire. Cine-și mai aduce aminte astăzi de noroiul adînc de un cot din zăvoiul Orbului... în care pocnea picioarele cailor și lăsau tipar la fiecare pas! GHICA, S. XVII.