2 intrări
14 definiții

Explicative DEX

ȚINTELAT, -Ă, țintelați, -te, adj. (Reg.) Țintat (1). – Din țintă.

ȚINTELAT, -Ă, țintelați, -te, adj. (Reg.) Țintat (1). – Din țintă.

țențelat[1], ~ă a vz țințelat corectat(ă)

  1. În original, greșit tipărit: țentelat. O confirmă ordonarea alfabetică incorectă și forma acestei variante în definiția principală — LauraGellner

țintelat, ~ă a [At: EMINESCU, L. P. 74 / V: ~til~, ~tol~ / Pl: ~ați, ~e / E: ținte (pll țintă1) cf țințelat] (Mol; d. curele, chimire etc.) Împodobit cu ținte1 (4) Si: țintat2 (2), țintuit2 (3).

țintilat, ~ă a vz țintelat

țintolat, ~ă a vz țintelat

țințelat, ~ă a [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D2. 538 / V: țen~ / Pl: ~ați, ~e / E: țințele (pll țințea) + -at] (Trs; d. oameni) 1 Împodobit cu țințele (1). 2 Înzorzonat.

ȚINTELAT, -Ă, țintelați, -te, adj. (Regional) Țintat (1). Șerpe mare o venit... Jumătate m-o mîncat, Jumătate nu mă poate, De curăle țintelate. ȘEZ. XIII 216. – Variante: țintilat, -ă (ȘEZ. XIII 215), țintolat, -ă (BIBICESCU, P. P. 1O, ȘEZ. I 45) adj.

ȚINTILAT, -Ă adj. v. țintelat.

ȚINTILAT, -Ă adj. v. țintelat.

ȚINTOLAT, -Ă adj. v. țintelat.

ȚINTOLAT, -Ă adj. v. țintelat.

Ortografice DOOM

țintelat (reg.) adj. m., pl. țintelați; f. țintelată, pl. țintelate

țintelat (reg.) adj. m., pl. țintelați; f. țintelată, pl. țintelate

țintelat adj. m., pl. țintelați; f. sg. țintelată, pl. țintelate

Sinonime

ȚINTELAT adj. v. țintat, țintuit.

țintelat adj. v. ȚINTAT. ȚINTUIT.

Intrare: țintelat
țintelat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țintelat
  • țintelatul
  • țintelatu‑
  • țintelată
  • țintelata
plural
  • țintelați
  • țintelații
  • țintelate
  • țintelatele
genitiv-dativ singular
  • țintelat
  • țintelatului
  • țintelate
  • țintelatei
plural
  • țintelați
  • țintelaților
  • țintelate
  • țintelatelor
vocativ singular — —
plural — —
țintilat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țintilat
  • țintilatul
  • țintilatu‑
  • țintilată
  • țintilata
plural
  • țintilați
  • țintilații
  • țintilate
  • țintilatele
genitiv-dativ singular
  • țintilat
  • țintilatului
  • țintilate
  • țintilatei
plural
  • țintilați
  • țintilaților
  • țintilate
  • țintilatelor
vocativ singular — —
plural — —
țintolat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țintolat
  • țintolatul
  • țintolatu‑
  • țintolată
  • țintolata
plural
  • țintolați
  • țintolații
  • țintolate
  • țintolatele
genitiv-dativ singular
  • țintolat
  • țintolatului
  • țintolate
  • țintolatei
plural
  • țintolați
  • țintolaților
  • țintolate
  • țintolatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: țințelat
țințelat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țințelat
  • țințelatul
  • țințelată
  • țințelata
plural
  • țințelați
  • țințelații
  • țințelate
  • țințelatele
genitiv-dativ singular
  • țințelat
  • țințelatului
  • țințelate
  • țințelatei
plural
  • țințelați
  • țințelaților
  • țințelate
  • țințelatelor
vocativ singular — —
plural — —
țențelat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țențelat
  • țențelatul
  • țențelată
  • țențelata
plural
  • țențelați
  • țențelații
  • țențelate
  • țențelatele
genitiv-dativ singular
  • țențelat
  • țențelatului
  • țențelate
  • țențelatei
plural
  • țențelați
  • țențelaților
  • țențelate
  • țențelatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țintelat, țintelatăadjectiv

  • 1. regional Țintat. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Șerpe mare o venit... Jumătate m-o mîncat, Jumătate nu mă poate, De curăle țintelate. ȘEZ. XIII 216. DLRLC
etimologie:
  • țintă DEX '09 MDA2 DEX '98

țințelat, țințelatăadjectiv

regional
etimologie:
  • țințele (pluralul lui țințea) + -at MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.