13 definiții pentru timoftică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIMOFTÍCĂ, timoftici, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cultivată ca plantă furajeră (Phleum pratense).Timofte (n. pr.) + suf. -ică.

TIMOFTÍCĂ, timoftici, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cultivată ca plantă furajeră (Phleum pratense).Timofte (n. pr.) + suf. -ică.

timoftică sf [At: DDRF / V: (reg) si~, ~mef~ / Pl: -ici / E: Timofte + -ică] (Reg) Plantă erbacee din familia gramineelor, care crește sălbatică sau cultivată ca nutreț pentra vite Si: (reg) iarba-lui-Timoftei, iarbă-de-pe-marginea-căii, timoftă, timofti (1) (Phleum pratense).

TIMOFTÍCĂ, timoftici, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, care crește sălbatică sau cultivată ca nutreț pentru vite (Phleum pratense).

TIMOFTÍCĂ ~ci f. Plantă cu tulpina de tip pai, cu frunze lungi, înguste, care crește prin pășuni și livezi și este folosită ca nutreț. /Timofte n. pr. + suf. ~ică

timoftică f. excelentă plantă de nutreț (Phleum pratense). [Și iarba lui Timofti = nemț. TIMOTHEUSGRAS].

timoftícă f., pl. ĭ (rut. timoftika, rus. timoféevka și timoféeva, d. germ. Timotheus-gras, ĭarba luĭ Timoteŭ, după numele luĭ Timoteŭ Hansen, care, la 1765, a adus-o din America de Nord). O plantă graminee (înaltă pînă la 1 m.) care constitue un excelent nutreț (phleum pratense). V. lucernă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

timofti s. f., g.-d. art. timofticii; pl. timoftici

timofti s. f., g.-d. art. timofticii; pl. timoftici

timoftícă s. f., g.-d. art. timoftícii; pl. timoftíci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TIMOFTÍCĂ s. (BOT.; Phleum pratense) (reg.) timoftă, iarbă-de-pe-marginea-căii.

TIMOFTI s. (BOT.; Phleum pratense) (reg.) timoftă, iarbă-de-pe-marginea-căii.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

timoftícă (-ci), s. f. – Plantă graminee (Phleum pratense). – Var. iarba-lui-Timofte. De la Timofte < sl. Timothej.

Intrare: timoftică
timoftică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timofti
  • timoftica
plural
  • timoftici
  • timofticile
genitiv-dativ singular
  • timoftici
  • timofticii
plural
  • timoftici
  • timofticilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

timofti, timofticisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.