7 definiții pentru tiliuțe


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tiliuțe sfp [At: MUSCEL, 38 / V: (reg) teleu~ / E: nct] (Reg) 1 Calabalâc (4). 2 (Îe) A-și lua ~le A pleca repede, fără a mai sta pe gânduri.

TILIÚȚE s. f. pl. (Regional) Catrafuse, calabalîc. ◊ Expr. A-și lua tiliuțele = a pleca repede și fără a mai sta pe gînduri; a o șterge, a-și lua catrafusele. V. catrafuse. De l-o mai ține pe ăsta mai mare peste ei, își iau tiliuțele d-acolo. I. CR. VII 265.

TILIÚȚE s. f. pl. (Reg.) Catrafuse, calabalâc. ◊ Expr. A-și lua tiliuțele = a pleca dintr-un loc repede, fără a mai sta la gânduri; a o șterge.

tărăbúțe f. pl. (dim. d. tarabă, adică „marfă de pe tarabă”). Munt. ș. a. Catrafuse. – Și tărtăbuțe (Bz.) și teleúțe (Olt.) și tiliuțe (Ml. rev. I. Crg. 7, 265).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: tiliuțe
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • tiliuțe
  • tiliuțele
genitiv-dativ singular
plural
  • tiliuțe
  • tiliuțelor
vocativ singular
plural

tiliuțe

etimologie: