2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țil1 sn [At: ALR SN IV h 987/2 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Ștampilă1.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚIL s. v. pecete, sigiliu, ștampilă.

țil s. v. PECETE. SIGILIU. ȘTAMPILĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-TIL „concrețiune”. ◊ gr. tyle „umflătură” > fr. -tyle, engl. id., germ. -tyl > rom. -til.

Intrare: til
til
sufix (I7-S)
  • til
Intrare: țil
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țil
  • țilul
  • țilu‑
plural
  • țiluri
  • țilurile
genitiv-dativ singular
  • țil
  • țilului
plural
  • țiluri
  • țilurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)