TIG 1. Tigul 1598 (AO X 128). 2. + -ilă, -ea: Tighilea (16 B VI 337, 17 B II 205). 3. Tigoiu s.; Tigoianu, N., act.; Tiigoești, neam brașovean, 1780 (BCI XII 88). 4. Cf. Tigici răzeș, 1783 (Bi A 57). 5. Cont. cu Tihomir: Tigomir, mold. (Dm; BCI X 84). 6. + -eciu, ca în Berheciu: a). Tigheci, Savin, ș.a. (Sur VII); Codrul și pîrîul Tigheci; b). cu chi < ti: Chigheciu, căp. (Băl III); – Postolache, 1693 (RI VII 45); – C-tin, 1725 (BCI VII 20); Chighiaci, mold., 1694 (Sd V 95).