tifoid, ~ă a [At: UNIVERSUL (1845), 26 / P: ~fo-id / Pl: ~de / E: fr typhoϊde, ngr τυφοειδής] (Med) 1-7 De natura tifosului¹ (1-7). 8-14 De tifos¹ (1-7). 15 (Îs) Febră ~ă sau (înv) friguri ~e Boală infecțioasă, contagioasă și epidemică, provocată de bacilul tific, caracterizată printr-o perioadă cu febră ridicată, stare de lâncezeală și toropeală, urmată de localizare intestinală cu leziuni ce pot fi însoțite de complicații grave (hemoragii, perforații intestinale etc.), care se transmite prin apa de băut, prin fructe și legume nespălate etc. Si: tifos¹ (2), (pop) lingoare, (reg) boală lungă, boală mare, troahnă (5).

tifoid a. ce are caracterul tifosului: friguri tifoide.

*tifoíd, -ă adj. (f. tifos și -id ca în romboid; ngr. tyfoidis). Med. Care seamănă cu tifosu: frigurĭ tifoide. (Frigurile tifoide se numesc pop. lingoare. Îs cauzate de un microb care e purtat maĭ ales de apa de băut. Se tratează cu baĭ recĭ și lapte fert amestecat cu puțină cafea saŭ ceaĭ).

!tifoid adj. m. (bacil ~), pl. tifoizi; f. tifoidă (febră ~), pl. tifoide

TIFO-₁ „tifos”. ◊ gr. typhos „febră, sfîrșeală” > fr. typho-, germ. id., engl. id. > rom. tifo-. □ ~id (v. -id), adj., care se aseamănă cu tifosul.